Bodrog și apele din Bodrogköz văzute de un pescar

Mulți cunosc Bodrogul doar ca „Amazonul din Zemplén”, din excursiile cu canoea, dar și ca apă de pescuit este deosebit: abia curge, e adânc, malurile îi sunt mărginite de pădure de luncă și stuf, iar în spate te așteaptă un șir de brațe moarte pentru cine caută liniștea. Dacă nu cauți trăsături rapide, ci un râu cu personalitate și răpitori mari, aici e locul tău. Iată ce merită știut înainte să-ți faci bagajele.

Un râu scurt cu o personalitate puternică

Bodrogul se naște în Slovacia, lângă satul Zemplín, din unirea râurilor Ondava și Latorița, și după doar 67 de kilometri se varsă în Tisa la Tokaj. Aproximativ 52 de kilometri din curs se află în Ungaria – de la Felsőberecki și Sátoraljaújhely, prin Sárospatak, Olaszliszka și Bodrogkeresztúr, până la Tokaj.

Chiar și în stare naturală râul are o pantă minimă, iar pe deasupra remuul barajului de la Tiszalök, de pe Tisa, se simte aproape pe întregul sector maghiar. De aceea Bodrogul seamănă adesea mai mult cu o apă stătătoare lungă și șerpuită decât cu un râu: curentul e slab, fundul mâlos, iar adâncimea e considerabilă în multe locuri. Pe sectoarele superioare, cu curgere mai liberă, și lângă vărsare sunt mai mulți pești reofili, iar între ele domină speciile de apă liniștită.

Ce se prinde în Bodrog?

Potrivit inventarierilor ihtiologice, babușca este cea mai numeroasă specie din râu, iar obletele și diverse specii de plătică sunt și ele frecvente. Pe pescari îi atrag însă, firește, răpitorii:

• Somnul: coturile adânci, pline de obstacole, ale Bodrogului și zona vărsării de la Tokaj sunt cunoscute pentru somnii mari.
• Șalăul: pe sectoarele mai adânci, cu fund mai tare, mai ales de la lăsarea serii.
• Știuca: de-a lungul marginilor de stuf, la confluențe și în golfurile liniștite, primăvara și toamna.
• Avatul și bibanul: mai aproape de vărsare și pe sectoarele ceva mai rapide.
• Plătica, crapul, carasul: în brațele moarte și pe sectoarele lente, cu vegetație.

În Bodrog trăiesc și câteva specii mici protejate – de exemplu diverși zvârlugi, porcușorul de șes sau răspărul. Dacă unul dintre ei ajunge în cârlig, eliberează-l imediat și cu grijă.

Metode care funcționează

Din cauza apei lente, Bodrogul se pescuiește cel mai bine cu o mentalitate „de lac”. Câteva abordări verificate:

• Pescuit la fund cu pește momeală: una dintre cele mai sigure metode pentru șalău și somn, mai ales acolo unde marginea albiei se întâlnește cu coturile adânci.
• Spinning: pentru știucă, o lingură mică sau o nălucă de silicon în fața peretelui de stuf; pentru șalău, silicon condus pe fund. Pe o apă cu multe obstacole, așteaptă-te la pierderi și nu lăsa năluca în apă dacă o poți elibera.
• Pescuitul somnului: din barcă, cu cloncul, sau de pe mal cu echipament puternic și sigur, cu un ghemotoc de râme sau o bucată de pește. Echipamentul de somn nu trebuie subdimensionat – un pește rupt, care pleacă cu cârligul în gură, nu folosește nimănui.
• Pescuit la plută: pentru babușcă și plătică, în apa liniștită de lângă mal, cu montură fină, viermuși sau porumb.

Brațele moarte și canalele din Bodrogköz

Bodrogköz, ținutul închis între Bodrog și Tisa, a fost odinioară o lume uriașă de mlaștini. Desecarea și regularizarea râurilor au lăsat în urmă brațe moarte, meandre tăiate și canale, care azi sunt ape liniștite, adesea bogate în stuf și vegetație acvatică. Aici domnesc știuca, crapul, linul și carasul, iar pescuitul are o cu totul altă atmosferă decât pe cursul principal.

Aceste ape au adesea propriul administrator și un permis local separat, iar regulile pot diferi și ele – de exemplu privind barca, pescuitul de noapte sau nădirea. Înainte de plecare, verifică mereu cine administrează brațul respectiv și ce prevede.

La ce să fii atent pe Bodrog

1. Granița: sectorul superior al Bodrogului curge prin Slovacia. Permisul maghiar e valabil doar pe apele maghiare; pe partea slovacă ai nevoie de un permis separat, de acolo.
2. Reguli: ai la tine permisul de pescuit de stat maghiar și un permis local valabil; perioadele de prohibiție și dimensiunile minime verifică-le în regulamentul actual al administratorului.
3. Viituri: primăvara Bodrogul se poate revărsa în luncă. Accesul la mal devine dificil și pot exista restricții suplimentare pentru protejarea peștilor care se reproduc în zona inundată.
4. Traficul pe apă: vara sunt mulți canoiști și caiaciști. Nu lansa peste ei și nu bloca culoarul navigabil cu firele tale.
5. Arie protejată: lunca Bodrog-zug, chiar deasupra vărsării, se află sub protecție naturală. Respectă panourile, nu face foc și nu lăsa gunoaie.
6. Grija față de pește: minciog, saltea de primire și mâini ude – nici somnul mare nu se târăște pe mal.

Când să mergi?

După retragerea viiturii de primăvară, la sfârșitul primăverii, sezonul răpitorilor pornește cu adevărat. Vara, zorii și serile sunt cele mai bune, pentru că ziua apa se încălzește și traficul de bărci e mai mare. Toamna, când știuca și șalăul se îngrașă înainte de iarnă, Bodrogul își arată poate cea mai frumoasă față: ceață deasupra apei, liniște și pădurea de luncă îngălbenindu-se.

Pe scurt

Bodrogul nu e o apă aglomerată, ci un râu lent, cu personalitate, cu răpitori mari și o lume liniștită de brațe moarte în spate. Dacă respecți granița, regulile și rânduiala luncii protejate, puține locuri din Ungaria îți vor oferi o asemenea experiență. Pentru a găsi sectorul sau brațul dorit, aruncă o privire de-a lungul Bodrogului în căutarea pe hartă a site-ului.